In timp ce “surfam” pe internet, am descoperit cel mai eco brad pe care l-am vazut pana acum. Curiosi? In afara de asta e super simplu de facut si tot ce necesita e o revista veche, citita si recitita. Spor la treaba!
Instructiunile sunt AICI!
Un Mos de pus in brad, tocmai bun pe post de glob. In plus, e simpatic, usor de facut si e un craft pentru atat pentru cei mici cat si pentru cei mai mari cu putin timp liber.
Actually, months…
Nu am mai scris de o gramada de timp, si imi pare rau… S-au intamplat multe… Am avut vacanta, dar am avut si licenta. Mi-am luat licenta, dar m-am apucat de masterat. M-am apucat de mai multe lucruri hand made, dar m-am angajat. SI NU AM NET!!!!
Off, ce dor mi-a fost sa scriu.. Fac in weekend un super tutorial si abia astept sa il pun pe net!
Va pup!
Am avut aproape 2 saptamani de vacanta care m-au facut sa imi regandesc planurile si in care planurile mi-au fost schimbate radical. Nu va plictisesc cu polemicii fara rost si nici cu intamplari hazardate… Ce e clar si evident e ca am realizat ca fiecare schimbare, fie buna, fie rea are si efectele ei pozitive. Ce am facut in timpul scurtei vacante?
Am redescoperit cateva parti ale Romaniei. Parti in care regret ca nu traiesc… Tg. Mures, Cluj, Sighisoara…
Am cunoscut o veverita poznasa care a reusit sa scoata vata de sticla din acoperis ca sa isi faca un apartament rezidential…
Am realizat ca vara asta o sa am ultima vacanta de vara lunga cat o zi de post si ca trebuie sa ma bucur de ea orice s-ar intampla!
Am realizat ca iubesc prea mult Handmade-ul incat sa renunt la proiectele mele! Si imi deschid un magazin online!YAY!!!
Si am realizat ca viata e plina de culoare, arome si forme negandite incat sa ma dezamageasca vreodata!
Plus… Iubesc si sunt iubita. Ce e mai frumos de-atat?
Nu stiu cata lume mai are timp sa citeasca in ultimul timp, cand fiecare se gandeste cum sa ajunga cat mai repede dintr-un loc in altul sau cum sa prindem lectura cat mai usoara, doar doar nu ne-ar obosi. In fiecare zi suntem bombardati, din stanga si din dreapta, cu lectura pe care vrem, nu vrem o asimilam si ne formeaza gandirea. Satula de panourile de reduceri din tot orasul, de ziare de scandal in care toate “vedetele” se cearta si pozeaza goale, de subtitrari eronate la filmul de la ora 20, de etichete agramate pe toate produsele din magazine si nu in ultimul rand de SMS-uri prescurtate la absolut, unde CF inseamna “Ce Faci?” am decis sa instig la lectura.
Zilele trecute mi-a atras atentia un banner gasit pe net, care incerca sa convinga blogerii sa promoveze lectura si practic sa isi transforme un post intr-un scurt eseu asupra lecturii privita ca hobby, nu ca tortura. Nu stiu ce rezultate au avut pana acum, mai ales ca premiile alese nu erau telefoane mobile, masini sau bani, pentru ca la urma urmei, asta ne dorim cu totii… E prea mica Romania fantasmagorica la care viseaza D. Bucurenci sau orice om care a citit mai mult de 2-3 carti la viata lui (si nu ma refer la cartea de instructiuni a televizorului).
E trist ca am ajuns sa nu ne mai cunoastem autorii, e trist ca exista case in care nu se mai gaseste urma de carte si cel mai trist e cand vad la magazinul de ziare dimineata batraneii care asteapta sa cumpere cartile primite in dar cu cine stie ce ziar. Si nu sunt singurii, coada e lunga si felurita. Toate rasele si speciile se ingramadesc sa cumpere cine stie ce carte de care au auzit ei odata si 90% din ei jubileaza cand se vad cu ea in mana. O iau acasa, o scot din tipla si ii fac loc in raft printre alte zeci de carti “de la ziar” si se simt victoriosi ca i-au luat-o in fata mosului de la 7. Uita sa faca esentialul, uita sa o deschida, sa o citeasca si din pacate asta se vede din ce in ce mai des in societatea de azi cand suntem reprezentati de mafioti, pitipoance si nihilisti.
Nu vrem sa ne culturalizam si asta doare. Nu doare direct, dar o va face pentru ca viitorul devine azi si nu reusim sa formam oameni de incredere, oameni cu o anumita conduita si deschidere pe care, din pacate, doar o carte o mai poate oferi si nu ultimul episod dintr-un sitcom romanesc de mana a2a.
Home este un film de Yann-Arthus Bertrand care s-a lansat pe data de 5 iunie in 50 de tari, in toate formatele existente: cinema, teatru, DVD, TV si Internet, toate gratuite sau contra unor sume modice. Scopul filmului este de a capta atentia cat mai multor oameni si a directiona-o spre responsabilitatea colectiva, dar si individuala pe care o avem cand vine vorba de Pamant.
Un film emotionant, filmat din cer din mai mult de 50 de tari, care pune in prim plan efectul pe care omul l-a avut asupra Pamantului si starea curenta a acestuia, dar care ne lasa credinta ca exista o salvare pentru tot ce am facut pana acum.
De pe site-ul lor AICI puteti neviga spre varianta filmului de pe Youtube, sau puteti sa depuneti un juramant pe Google maps, si nu va suparati daca nu prea gaseste adrese Google-ul dupa codul postal, intentia conteaza!
Vreau nu vreau, in ultima vreme aud in stanga si in dreapta despre o problema tot mai des intalnita. Caderea parului… M-am documentat asupra fenomenului si am concluzionat urmatoarele (nu de nebuna si nici ca asa zice internetul):
Si cea mai buna explicatie pentru chelire, si care imi place cel mai mult:
Astea fiind spuse, va las cu pozele de mai sus, si cel mai bun remediu: o peruca!
Mai e putin si se termina facultatea… Pentru unii scoala ia o pauza bine venita de vara, iar pentru altii, printre care ma aflu si eu, se termina de tot. Peste cateva luni am sa pot sa merg cu capul sus, ca dupa 4 ani de nopti nedormite si agitate, m-am facut cu o diploma, care oricum nu prea inseamna mare lucru fara un masterat, gratie Bologniei.
Ultima suta de metrii nu e deloc cum ma asteptam, adica vesela si lipsita de griji. Inca pe departe! Proiecte care trebuiau predate, restante uitate in cine stie ce ungher, examene, proiect de diploma, admitere la master… Si toate pana in toamna.
Am avut o saptamana de cosmar pana acum, si pot sa spun tare si raspicat ca anul asta nu vreau sa se termine facultatea!
Cum bratarile sunt la mare moda in 2009, mai ales mixul de diferite texturi, m-am gandit sa reiau discutia despre bratarile Mihaelei Radulescu. Luna trecuta, daca nu ma insel, MR dadea un interviu pentru revista The One (and many others) in care aducea in discutie si mult discutatele bratari, snururi si zdranganici pe care le poarta la mana stanga. Ca sa nu lungesc discutia fara sens, am aflat, odata si pentru totdeauna, ca bratarile sunt talismane norocoase pe care le are de la fiul ei sau de la copilasi pe care i-a ajutat cu tot felul de campanii.
Nu stiu daca sa va sfatuiesc sa va apucati de Teledoane, sau mai bine sa cutreierati magazine, in speranta de a gasii ceva unicat. Tot ce stiu e ca sambata, 30 mai, e a IIIa editie “Targ cu Talc”, unde sigur o sa gasiti o bratarica unicat care sa va faca ziua mai vesela. Poate ne vedem pe la Carturesti, si cine stie, le gasim impreuna!
| CRISTIAN MITREA | |
|---|---|
| «...Maria. Spiridusul Maria. Papucica. Inginerul constructor Maria Alexandrescu, designer, art director, fotograf, tot...» |  |
| citeşte tot aici | |
 | |